joi, 2 septembrie 2010

APE INVOLBURATE...


"Om liber,intotdeauna vei iubi marea..."spunea candva Beaudelaire.Eu doar sper ca nu acesta sa fie raspunsul la senzatia mea de apatie,de incertitudine care ma apasa de fiecare data cand ma intorc acasa.Astepti inca din prima zi pe mare ziua cand te vei intoarce acasa,numeri zile,minute,secunde cu o rabdare masochista ca intr-un final sa constati ca rolul de anonim manjit pe caldaramul cenusiu al strazii pur si simplu nu ti se potriveste.Aceeasi ochi inexpresivi oriunde ai privi,aceeasi directie catre nicaieri,acelasi scenariu second hand al unei vieti dirijate de un Dumnezeu surd si mut.Asa vad eu lumea de pe mal...
Viata de marinar nu e simpla.Marea cere intotdeauna un pret de platit in momentul in care indraznesti sa intri pe domeniul ei,indraznesti sa o infrunti.Are o multitudine de asi in maneca,iti dezvaluie franturi din miracolul care o defineste,te face sa te simti puternic...atotputernic.Te iubeste,te rasfata ca o mama duioasa.Apoi...forta ei colosala te zdrobeste ca un pumn gigantic,te face sa vezi cat de microscopic esti pe scara ei de referinta.Doar tu,pe o coaja de nuca,crezand ca iluzia tehnologiei e cea care o bate,cand doar destinul e cel care te salveaza.Pur si simplu nu ti-e scris sa pieri atunci...
Anul acesta am batut doar valurile Marii Galbene.Un cerc monoton intre China,Korea,Filipine si Malaezia.Ape relativ calme,cu taifunuri ocazionale din directia coastei japoneze cu vanturi puternice si calduri inabusitoare.Poza alaturata este a unei supertornade care a trecut foarte aproape de noi,undeva pe coasta Vietnamului.Nu arata foarte impresionant in poza dar credeti-ma ca din pozitia in care eram arata mult mai terifiant.Nimic nou,aceste fenomene sunt un lucru obisnuit in lumea mea,atat de obisnuit incat,cu timpul ajungi sa le privesti cu aceeasi emotie cu care contemplezi un rasarit zilnic de soare.Astepti cu nerabdare sa vezi malul,iar odata ajuns acolo...abia astepti sa pleci,caci nu vei trai nimic nou.Alta civilizatie,alta cultura,alta natura.Dar tot oameni.Aceeasi oameni de care ai fugit cand ai plecat de acasa,acelasi corset al regulilor care te apasau in lumea ta.Vrei sa fii din nou liber,chiar si pentru o zi.Apoi...astepti din nou sa vezi malul.
Spuneam mai demult ca am sa descriu flagelul pirateriei moderne,asa cum il vad eu,care ameninta apele din aceste zile.Dar am impresia ca nu v-as zice nimic nou.Voi incerca intr-o postare viitoare sa va dau niste exemple.Pana atunci...sunt acasa,acumuland scoica pe carena,cu paramele strans legate de babale si ancora la post.Acasa,numarand zilele pana cand voi pleca din nou pe mare...

vineri, 15 ianuarie 2010

Funda ancora!

As vrea sa spun ca sunt fericit ca m-am intors acasa.Un motiv ar exista,acela ca cei dragi,indiferent cum ar fi viata de zi cu zi,intotdeauna te asteapta cu bratele deschise si acesta reprezinta mereu un motiv suficient sa-mi fie dor de casa.Dupa 4 luni de arat oceane am acostat si vrand-nevrand ma voi amesteca in cenusiul tot mai greu de suportat care acopera strazile din Romania.Nu ma asteptam sa gasesc ceva schimbat in bine,dar nu ma asteptam sa fie atat de rau.In sfarsit...nu sunt decat o molecula intr-un alambic,iar soarta acestei lumi nu depinde de deciziile mele,deci constiinta mea e mai sanatoasa ca niciodata.Pentru aceasta perioada voi propune aici si nu numai,doua teme de luat in seama(pentru cei interesati,binenteles):
1.Pirateria moderna...terorism sau nu?
2.Transfugii...un alt tip de migratie.
Pana una,alta...bine v-am gasit!

sâmbătă, 29 august 2009

In slujba lui Poseidon...

A sosit vremea sa mai merg si pe apa!
4 luni in care voi vorbi singur(sunt singurul roman de la bord),4 luni de relaxare si munca cu rost in acelasi timp.Pe voi va las acasa,si nu va invidiez deloc avand in vedere praful din ce in ce mai gros care se asterne peste Romania.Romanul e un tip tenace si rabdator asa ca nu-mi fac griji pentru nimic.Nu ma astept sa gasesc nimic schimbat cand voi veni in iarna,acasa,poate doar o situatie ceva mai rea decat cea actuala.
Deci,maine voi arbora"steagul negru"...In rest,bafta si mult curaj!See ya;)

joi, 27 august 2009

Divinul din mare...


Tanger-Maroc:
La o petrecere cineva mi-a pus in fata o farfurie cu friptura,indemnandu-ma sa gust sub pretextul ca nu am mai gustat niciodata altceva mai bun.Fripura arata bine,asezonata corespunzator,intr-un cuvant apetisanta.Gust...nimic extraordinar,o combinatie de friptura de vitel,cu exces de fosfor.Tipul imi zice ca am avut privilegiul de a manca friptura de delfin...
Nu sunt un pacifist convins,nu tremur de indignare cand vad un om mort,ma intereseaza foarte putin dezastrul spre care se indreapta planeta...dar,in acel moment m-am ridicat in graba de la masa si am vomitat si sufletul din mine.M-am intors la petrecere si i-am sugerat tipului respectiv sa stea foarte departe de mine,altfel risca sa-i rup gatul fara sa-mi fac probleme de constiinta.
Cat de animal poti fi sa vanezi un delfin?Cat de sadic, ca sa ajungi sa pui pe gratar o creatura atat de gingasa?Cati dintre voi au incercat sa doboare un porumbel alb si apoi sa-l transforme in ostropel?Are omul vreo limita a cruzimii?
Motivul pentru care sunt indragostit iremedialbil de mare,afara de apusuri sau rasarituri de soare,afara de maretia unui uragan,afara de emotia descoperirii unui taram nou...e ecosistemul unic al oceanului planetar.Asa cum porumbelul alb,iepurasul,calul,acvila reprezinta imaginea salvarii sufletului uman,tot asa si delfinul poate purta acelasi mesaj.Exista ceva mai gingas si mai maret in acelasi timp,in nemarginitul marii decat delfinul?
Am asistat,din nefericire,si la genocidul practicat in Marea Neagra.Delfinii fluieratori,existenti numai in apele noastre sunt o specie unica in lume.Stati linistiti,voi braconieri,in curand ii veti admira doar pe Discovery Chanel,sunt pe cale de disparitie..dar ce mai conteaza?Ii puteti privi altfel decat ca o delicatesa?
Mergeam intr-o dimineata la serviciu,in dana zero din portul Constanta,in ziua cand au fost arestati braconierii turci de catre garda de coasta romana.Pe puntea unei salupe,am numarat sapte delfini morti dintre care patru erau pui.Nu va mint cu nimic,atunci mi-am dorit cu tarie ca,legal sa pot omora pe cineva.Mi-as fi dorit sa fie crima legala ,sa ii iau pe acei braconieri,sa-i torturez mai intai si abia ,dupa mult timp sa le pun streangul de gat...
Cat de frumoasa e o fiinta ca delfinul...Cata pace degaja inotul lui majestuos...Cat de frumoasa e natura...Unde e limita rautatii umane?

marți, 25 august 2009

Vanatoare de comori...

Barbarossa,capitanul Flint,Barba-Albastra...personaje de poveste,eroi care au stimulat imaginatia atator aventurieri,in cautarea fabuloaselor comori,blestemul cumplit care le invaluia si le apara...
Cum ar fi fost sa pornesti intr-o expeditie spre misterioasele insule ale Caraibelor,cu nimic altceva decat o harta ingalbenita de vreme,o corabie veche si un vis...

luni, 24 august 2009

Cat de patriot poti fi in Romania contemporana...?

Din noianul de fotografii elocvente,care ar fi putut completa acest comentariu despre "mandria "de a fi roman in Romania de azi,am ales...sa nu aleg niciuna.Asta din simplul motiv ca,la fel ca si mine,orice roman vede la orice pas arealul in care traieste.Scriu acest comentariu din dorinta de a intelege ,unde vad ceilalti genialitatea sau gradul de civilizatie al romanului contemporan,sau falsul patriotism colorat in roz si expus pe orice gard.
La inceput am ales o cariera militara,sapte ani sub arme in Fortele Navale Romane.Exista si o zicala,cum ca "Unde se termina ratiunea,incepe armata".Foarte adevarat.Idiotenia monumentala a sistemului din aparare,m-a determinat dupa sapte ani sa-mi dau demisia,pentru ca simteam ca imi bat joc de mine si mai ales ca mergeam cu pasi siguri spre involutie.
De ce nu am fost mandru ca sunt militar roman?Misiuni internationale la care am participat,unde am fost tratati ca niste paria,ca un balast,in timp ce cerseam atentia celorlalte natii prin ordine executate profesionist de altfel,m-a determinat sa cred ca orice am fi facut era in zadar.Nu pot relata,din pacate,pareri si comentarii ale comandantilor romani sau colegi,care gandeau la unison cu mine si se intrebau justificat:Ce dracu' cautam noi aici?
Exemple:In anul 1999,cand a avut loc cutremurul din Turcia,unde,in urma dezastrului au murit 40000 de oameni,plus pagube materiale de miliarde de dolari in orasele Gulcuk si Derince(Marea Marmara),trei nave militare romanesti au plecat cu ajutoare la locul sinistrului(2 tone de medicamente,alimente,apa,6 ambulante complet utilate si 12 doctori din Bucuresti).Am ajuns acolo si surpriza...Turcii ne-au ignorat complet si au refuzat tot ce le-am adus,inclusiv asistenta medicala,preferand ajutoarele unor tari mai bine cotate economic.Din ce am vazut cu ochii mei,numai un nebun ar fi refuzat ajutorul nostru.Dar...suntem romani,nu?
In anul 2001,cu nava militara pe care eram,am participat la o misiune de pace in Marea Mediterana,avand la bord si actorii teatrului Bulandra din Bucuresti.Eram un fel de ambasadori ai pacii si redam acest mesaj prin scenete interpretate de catre actorii respectivi.La Marsilia am fost obstructionati si impiedecati sa ne desfasuram programul,deoarece in aceea zi,trei romani omorasera un politist francez in Paris.Sa-i condamni pe francezi pentru tratamentul aplicat noua?Mai ales ca antecedentele romanesti din Franta in acel an,ar fi speriat si pe diavol in persoana.Dar...suntem romani,nu?
In acelasi an si in aceeasi misiune,doi militari romani au fost prinsi furand dintr-un magazin din Cagliari(Italia),militari colegi cu mine,imbracati in uniforma.Cam ce parere crede-ti ca si-au facut la acel moment,italienii care au citit ziarele de a doua zi?
Numai din acea perioada as putea enunta alte multe exemple,insa ma opresc aici.
Am intalnit romani stabiliti afara cam in fiecare port european.Unii cinstiti,altii...cum ii stiti.Furturi,talharii,violuri,crime,rapiri...cele mai crunte faptuite de infractori romani.Ce m-a durut,a fost faptul ca nu romanii mi-au povestit aceste lucruri ci bastinasii,chiar atunci,la fata locului,iar un lucru mult mai deranjant pentru mine,a fost ca ma simteam bagat in aceeasi oala.Reticenti,atenti la buzunare,oamenii respectivi justificau pe deplin raceala lor in raport cu orice roman pe care il intalneau.Ca umilinta sa fie completa,am fost determinat uneori sa imi falsific identitatea,pentru a fi tratat corect.
Cineva lauda harnicia si priceperea muncitorului roman.Destul de adevarat.Afara de geniile romanesti sau romanii capabili,care nu muncesc in Romania(de mentionat),restul sunt de o motivatie si un profesionalism indoielnic,pe principiul "Timpul trece,leafa merge".Am lucrat pe navele pe care am fost cu o multitudine de nationalitati:filipinezi,burmanezi,greci,polonezi,rusi,ucrainieni,bulgari si...romani.Nu mint cu nimic,special in domeniul meu,cand spun ca cea mai rea si mai parsiva natie de pe mare este romanul.Ca sa nu mai aduc in discutie si lenea nativa aplicata intr-un domeniu unde chiar nu are ce cauta.Am vazut lucruri urate cauzate de marinarii romani,iar cele mai reusite contracte ale mele,au fost cele fara romani la bord.
Mai are rost sa aduc in discutie politica?Fiecare priveste paralizat la televizor cum este furat ca in codru de o gasca de neromani,cum ii este calcata in picioare personalitatea sau insultata inteligenta.Nu e suficient ca suntem prosti facuti gramada,mai suntem si pasivi.Nu e de ras?
Asa ca,dragi prieteni,cam pana unde sa merg eu,roman simplu,cu falsul patriotism?Acestea sunt doar cateva exemple,elocvente pentru mine,fara sa incerc sa le cosmetizez in vreun fel.Imi iubesc tara?Binenteles ca da,e casa mea,locul unde m-am nascut,iubesc locurile,iubesc traditiile si per ansamblu,iubesc maretia ei.Urasc doar faptul ca e locuita de o natie lenesa,rea ,schimbatoare,fara personalitate si fara curaj.Suntem bataia de joc a lumii si asta doar din cauza noastra,pentru ca,genetic asa suntem construiti.Nu mai dau nici o sansa acestui popor,pentru ca nu merita.Nu mi-e rusine ca traiesc in Romania,mi-e rusine doar ca sunt roman.

vineri, 14 august 2009

DOAR CUVINTE...

video

Pentru voi...iubitori de cuvinte!Cand veti fredona aceste versuri,veti realiza ca totul se rezuma la...om.Ezoteric,metaforic,ipotetic,sintactic,oricum le-ai interpreta sunt doar cuvinte.Doar cand ai un raspuns,atunci e dialog.
Aceasta e dedicatia mea pentru suflete pure...